Analiza sistemului de măsurare (MSA) și gage R&R
Orice măsurare conține erori. Analiza sistemului de măsurare (MSA) verifică dacă variația combinată a instrumentului, metodei, operatorului și mediului este suficient de mică pentru a lua decizii corecte despre produs sau proces. Dacă variația de măsurare este mare, capabilitatea procesului pare mai slabă decât este, iar piesele bune sunt respinse sau cele rele acceptate.
Tipuri de studii
- Deplasare (bias): diferența dintre media observată și valoarea de referință.
- Liniaritate: cum variază deplasarea în domeniul de măsurare.
- Stabilitate: cum variază măsurarea în timp.
- Repetabilitate și reproductibilitate (gage R&R): variația la măsurarea repetată a aceleiași piese (variația echipamentului, EV) și diferențele dintre evaluatori (variația evaluatorilor, AV).
- Concordanța pe atribute: concordanța deciziilor bun/rău la controlul pe atribute.
Efectuarea unui studiu gage R&R
De obicei, 3 evaluatori măsoară de 2–3 ori, în ordine aleatorie și fără să-și vadă rezultatele anterioare, 10 piese care acoperă întreaga dispersie a procesului. Datele se evaluează prin ANOVA sau prin metoda mediilor și amplitudinilor. %GRR este variația de măsurare raportată la variația totală sau la toleranță; ndc (numărul de categorii distincte) arată în câte grupe poate măsurarea să separe fiabil piesele.
| Indicator | Acceptabil | Acceptabil condiționat | Inacceptabil |
|---|---|---|---|
| %GRR | < 10% | 10–30% (în funcție de aplicație, cost și client) | > 30% |
| ndc | ≥ 5 | – | < 5 |
Studiu de tip 1 (Cg, Cgk)
În studiul de tip 1, frecvent în practica germană (VDA 5 și standardele producătorilor auto), un evaluator măsoară o piesă etalon sau de referință de obicei de 25–50 de ori. Cg raportează variația de măsurare, iar Cgk și deplasarea, la 20% din toleranță; cerința uzuală este Cg ≥ 1,33 și Cgk ≥ 1,33.
Limitele de acceptare pot varia în funcție de cerințele clientului; cerințele specifice clientului se aplică întotdeauna.